joi, 15 septembrie 2011

Uita-ma in cantec

Uita tot ce sti despre mine.
Uite-ma, din umbra, cum ies ca o lumina vie.
Uraste-ma dar urneste-ma din loc!
Taraste-ma prin carbuni si foc!

Spune-mi ca sunt apa de ploaie,
Pentru ca as vrea sa te mai ating o data!

Eu iti spun ca sunt o raza de soare,
Sa ti-o daruiesc cu un strop de mare.
I-am vorbit vantului,
Sa iti dea fiorii trecutului.
Si tu inca esti mirata?

Dar... Sunt un simplu pion pe imensa tabla de sah a universului.
Doar un aer cald cu fiori reci ce trece pe langa tine,
Si dispare in umbra noptilor umede si fine.
Ma intorc printre acele versuri ale cantecului...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu